Sobolanul de apa

[list icon=”fa fa-bug” color=”#E0BA21″]

• se diferentiaza de restul sobolanilor si de soareci prin botul bont, urechile mici si coada scurta;
• capul si trunchiul au o lungime medie de 130-180 mm iar coada 80-100 (rar 150) mm. Are un corp indesat, capul mare, cu ochi si urechi mici, ascunse in blana. Spatele cafeniu-ruginiu intunecat, catre coada cu numeroase pete negricioase. Laturile corpului cafenii-roscate. Ventral cenusiu întunecat, mai mult sau mai putin cu luciu roscat, sau galbui;
• este raspandit in toata regiunea palearctica. La noi aproape in toata tara, pe langa rauri linistite si ape statatoare, din zona de ses si de deal pana in Subcarpati si chiar mai sus. Specia consuma de obicei morcov, patrunjel, sfecla, ceapa, cartofi, radacinile fragile ale arborilor, din care isi face provizii. Galeria si-o construieste la marginea apei cu o iesire in apa si una sau doua pe uscat. Iarna, consuma icrele pestilor si chiar pesti mici;
• este confundat adesea cu sobolanul cenusiu (Rattus norvegicus), care frecventeaza uneori aceleasi locuri;
• se reproduce din martie-aprilie pana in septembrie. Femela naste de 2-4 ori pe an câte 2-7 (8) pui;
• intrucat mediul, sexul si varsta influenteaza mult coloratia, se intalnesc exemplare de la cenusiu-cafeniu deschis pana la negru-curat (cenusiu-cafeniu-galbui, cenusiu-cafeniu, cafeniu-ruginiu deschis, cafeniu-ruginiu inchis, cafeniu-negru).
• are rol important in transmiterea leptospirozei, tularemiei si a altor boli.

[/list]

Dupa altitudine si mediu, la noi in tara se disting 3 subspecii:
a. Ar. ter. terrestris, o rasa de ses, raspândita aproape în toata tara, prin regiuni umede, mai putin în malurile apelor. Face musuroaie asemanatoare cu ale cârtitei, cu care este confundata deseori. Parul neted si scurt. Dorsal cafenie-roscata cu irizatii întunecate; ventral cenusie-galbuie. Capul + trunchiul 140-160 mm; coada 70-90 (100) mm; craniul 38-40 mm;

b. Ar. ter. amphibius, cea mai raspândita rasa din România. Traieste pe marginea apelor lin curgatoare sau a celor statatoare cu o vegetatie acvatica bogata. În general mai rosiatica decât cealalta rasa; dorsal cafenie-rocata închis; ventral cenusie-galbuie; coada, dorsal, cafenie închis, ventral cenusie. Parul lucios, bogat si mai lung. Este cea mai mare dintre rasele noastre de sobolani de apa. Capul si trunchiul au în medie 190 mm. Produce distrugeri prin roaderea radacinilor copacilor. Foarte rar construieste musuroaie;

c. Ar. ter. schermann, o rasa de altitudine, semnalata in câteva puncte din regiunea subcarpatica, la 400-1200 m, în pasuni si pajisti umede, prin culturi de trifoi, lucerna, livezi cu pomi fructiferi. Talia în general mai mica, dar robusta fata de celelalte rase; capul si trunchiul au o lungime medie de 160 mm; coada 70-85 mm. Mai mult nocturna. Se hraneste cu radacinile plantelor spontane sau cultivate (hamei, mazare, cartofi, morcovi, sfecla, varza).

[demo_space height=”40″]